Avacum

CAPITOLUL 1
Plangerea proorocului pentru faradelegile lui Iuda. Pedeapsa lui Dumnezeu prin Caldeii navalitori.
l. Vedenia pe care a vazut-o Avacum proorocul.
2. Pana cand, Doamne, voi striga fara ca sa ma asculti si voi ridica glasul meu catre Tine din pricina silniciei, fara ca Tu sa ma izbavesti?
3. Pentru ce Tu ma lasi sa vad nedreptatea si privesti apasarea? Prapadul si silnicia sint in fata mea, certuri si galcevi se isca!
4. Pentru aceasta, legea nu are nici o tarie si dreptatea nu se arata niciodata; cel nelegiuit biruie pe cel drept, iar judecata iese stramba.
5. Aruncati privirea printre popoare, fiti cu bagare de seama si inspaimantati-va, caci se savarseste in vremea voastra un lucru pe care voi nu l-ati crede, daca l-ar povesti cineva!
6. Iata Eu starnesc pe Caldei, neam amarnic si iute, care cutreiera tinuturi necuprinse, ca sa puna stapanire pe locuinte care nu sint ale lui.
7. El este napraznic si infricosator. Puterea lui face dreptul lui, stralucirea lui.
8. Mai iuti decat leoparzii sint caii lui si mai muscatori decat lupii de seara. Calaretii lui se avanta, de departe, vin si zboara, ca vulturul grabit sa sfasie prada.
9. Tot neamul acesta vine ca sa savarseasca silnicie; spaima merge inaintea lui si robii ii aduna laolalta ca nisipul.
10. El isi bate joc de regi si rade de capetenii. El isi bate joc de toate intariturile, caci ridica in jurul lor valuri de pamant, si le cuprinde.
11. Pe urma furtuna s-a intors si a trecut; el se face vinovat. Se increde in taria lui; iata dumnezeul lui!
12. Nu esti Tu, oare, din stravechile vremuri, Domnul Dumnezeul meu, Sfantul meu? Tu, Care nu poti muri! Tu, Doamne, ai randuit acest popor spre dreptate si pe stanca Tu l-ai intarit, ca sa savarseasca drepte randuieli.
13. Ochii Tai sint prea curati ca sa vada raul, Tu nu poti privi apasarea. Pentru ce ai privi Tu, oare, pe cei vicleni si ai tacea, cand cel nelegiuit sfasie pe unul mai drept decat el?
14. Tu socotesti pe oameni ca pe pestii marii si ca pe taratoarele care n-au stapan?
15. El ii scoate pe toti cu undita, ii trage in mreaja sa si ii aduna pe toti in navodul sau. Pentru aceasta se bucura si se veseleste.
16. Drept aceea el aduce jertfa mrejei sale si tamaieri navodului sau, caci cu ajutorul lor partea lui este grasa si mincarurile lui mai satioase.
17. Oare isi va deserta el intr-una mreaja si va junghia fara mila popoarele?

[continuare...]