Pocainta

Scris de alinasion Mar Iun 23, 2009 1:02 pm

de Zorica Latcu
Nevredinica sunt Doamne, milostirvirii Tale
Si Ti-as cersi iertare, dar nu stiu cum sa cer;
Ci Tu pricepi cuvantul din mute osanale
Si talcul rugaciunii de lacrimi si taceri.

Imi stiu faradelgea: gresita sunt Stapane
Prea mult am stat cu cohii plecati, catand in lut
Prea multe griji avut-am de zilele de maine
Si n-am iertat cand rana in suflet m-a durut.
Ti-am prea iubit faptura, de Te-am uitat pre Tine
Si cantecul taranei l-am ascultat prea mult
Am irosit comoara de armonii divine
Si glasul cel de taina eu n-am vrut sa-l ascult.
Acum, cutremurata de taina Cinei sfinte
Stau Doamne, inainte-Ti, in goliciunea mea
M-apasa greu pe umeri aducerile-aminte
De patimile firii, de toata pofta rea.

Din gand smerit primeste, Iisuse, rugaciunea
Hraneste-ma pe mine cu har imbelsugat
Adapa-ma cu mila, imbraca-mi goliciunea
Cu raza de sfintenie din chipul Tau curat.
Sa nu ma lasi Preabune, sa plec nemangaiata
Caci imi cunosc pacatul si taina Ta o stiu
Strig catre Tine, Doamne, din inima plecata
Sa nu ma lepezi astazi, ci lasa-ma sa viu
Sfinteste-ma, Iisuse, si taina mi-o arata
Pogoara-n minte harul prin ungerea cu mir
Si fa sa nu ma arda vapaia-nfricosata
Cand buza mea de tina sorbi-va din Potir.