Patericul Egiptean

Patericul egiptean este Patericul prin excelenţă şi cuprinde cuvinte folositoare ale monahilor care s-au nevoit în pustiul Egiptului, fie în completă pustnicie, fie în aşezări monastice precum Nitria sau schitul Chiliile.

În el sunt cuprinse întâmplări, pilde, scurte sentinţe ale părinţilor din pustiu. Părinţii pustiei dovedeau o măiestrie fără seamă în a-şi apropia sufletul celui care venea la ei şi a-l călăuzi spre Hristos.

Patericul a apărut prin consemnări ale memoriei, prin epistole scrise ucenicilor. Diferite forme de diferite dimensiuni au circulat în diverse cercuri monastice. Cercetătorii tind azi să creadă că nucleul principal al Patericului egiptean în datorăm comunităţii ucenicilor lui avva Pimen, care are cele mai multe apoftegme în forma actuală a Patericului.

Patericul oferă accesul la înălţimi pe o cale oarecum elementară, mai puţin anevoioasă, dar nu mai puţin mântuitoare.

Patericul este "cartea cea mai realistă din toată literatura monahală a răsăritului" (Bartolomeu Anania).