Schitul Bradu - Judeţul Vâlcea

Situat în satul Gurguiata de lângă Băile Olăneşti, Schitul Bradu a fost construit pe temelia unui schit mai vechi care se numea Schitul de sub Râpa Bradului, despre care aflăm că există în 1766 şi care are hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”.

Actuala biserică a schitului, este o construcţie de zid, ridicată în anul 1784 de părintele Sava ieromonah, originar din satul Scrada judeţul Gorj, fost egumen al mânăstirii Iezerul, ajutat fiind de preotul Grigore. Biserica este în forma de corabie, cu interiorul împărţit în trei şi un pridvor deschis susţinut de şase stâlpi, fără turlă, semănând mult cu cea de la Iezer. Clopotniţa este mai mare decât biserica şi are două etaje unde se găsesc două chilii, spaţiile de locuit mărindu-se an de an.

În secolul al XIX-lea documentele ne arată că schitul se află într-o stare deplorabilă, aproape de ruină. În 1861, chiliile erau fără acoperiş iar clopotniţa era netencuită. Iarna 1863-1864 contribuie la degradarea acestui schit: datorită zăpezii acoperişul s-a prabuşit iar ornamentele în relief - ciubucurile - au căzut din cauza îngheţului.

În 1854-1855 schitul este alăturat schitului Sărăcineşti şi trecut ca aparţinând Episcopiei de Râmnic, iar în anul 1904 aici nu mai era nici un călugăr.

În anul 1994, la Bradu s-a stabilit un călugăr, iar după 1999 au fost aduse aici 10 maici, având ca duhovnic pe stareţul schitului Pătrunsă, ieromonahul Varsanufie Gherghel.